La siguiente entrevista con Demetria Martínez se llevó a cabo en su oficina “prestada” en Arizona State University en febrero de 1999.

HFR: Usted está enseñando un curso como profesora visitante en Arizona State University llamado “Writer as Witness”. El título del curso parece describir el impulso detrás de su trabajo.

DM: Estoy muy entusiasmada de enseñar la clase porque me permitirá regresar a mis raíces como escritora. Fue precisamente el papel como escritora lo que llevó a mi acusación en 1988.

La siguiente entrevista con Demetria Martínez se llevó a cabo en su oficina “prestada” en Arizona State University en febrero de 1999.

HFR: Usted está enseñando un curso como profesora visitante en Arizona State University llamado “Writer as Witness”. El título del curso parece describir el impulso detrás de su trabajo.

DM: Estoy muy entusiasmada de enseñar la clase porque me permitirá regresar a mis raíces como escritora. Fue precisamente el papel como escritora lo que llevó a mi acusación en 1988.

Το νερό έχει διαφορετική γεύση εδώ. Στην πατρίδα μου, το νερό έχει μεταλλική, οξεία γεύση, με χρώμα σκουριάς, που δυσκολευέσαι να καταπίνεις. Μερικές φορές, είναι ακόμα σκοτεινό, περίπου με μελί χρώμα. Σ’αυτήν την καινούρια μου χώρα όμως, οι άνθρωποι δε φαίνεται να εντυπωσιάζονται από τη διαφάνεια του νερού σαν να μη φαντάζονται ότι το νερό θα μπορούσε να έχει κι άλλο χρώμα. Τους βλέπεις να πίνουν με τόση αλαζονεία σαν να πιστεύουν ότι το νερό δεν τελειώνει ποτέ.

Το νερό έχει διαφορετική γεύση εδώ. Στην πατρίδα μου, το νερό έχει μεταλλική, οξεία γεύση, με χρώμα σκουριάς, που δυσκολευέσαι να καταπίνεις. Μερικές φορές, είναι ακόμα σκοτεινό, περίπου με μελί χρώμα. Σ’αυτήν την καινούρια μου χώρα όμως, οι άνθρωποι δε φαίνεται να εντυπωσιάζονται από τη διαφάνεια του νερού σαν να μη φαντάζονται ότι το νερό θα μπορούσε να έχει κι άλλο χρώμα. Τους βλέπεις να πίνουν με τόση αλαζονεία σαν να πιστεύουν ότι το νερό δεν τελειώνει ποτέ.

Apa are un alt gust aici. În țara mea, apa are un gust mai mult metalic – ascuțit, ca de rugină, chinuindu-te să o înghiți. Alteori, e întunecată, aproape de culoarea mierii. Însă în țara mea cea nouă, oamenii par a nu fi surprinși de limpezimea apei, ca și cum nu ar avea cum să aibă vreo altă culoare. Îi vezi bând aproape cu aroganță, neputându-și imagina că apa s-ar și putea epuiza.

Apa are un alt gust aici. În țara mea, apa are un gust mai mult metalic – ascuțit, ca de rugină, chinuindu-te să o înghiți. Alteori, e întunecată, aproape de culoarea mierii. Însă în țara mea cea nouă, oamenii par a nu fi surprinși de limpezimea apei, ca și cum nu ar avea cum să aibă vreo altă culoare. Îi vezi bând aproape cu aroganță, neputându-și imagina că apa s-ar și putea epuiza.